Filozofia gardului

Probabil ca gardurile au aparut odata cu primele locuinte dintr-o necesitate de aparare impotriva atacurilor animalelor salbatice. Nu pot spune cu certitudine ca este asa dar cred ca aceasta a fost principala cauza. Nu stiu cand a aparut si cand s-a materializat la oameni instinctul proprietatii si nevoia de delimitare de alte proprietati. Cert este ca a evolut foarte repede si a capatat formele monstruoase de astazi.

Gardul a evoluat si el de la niste nuiele impletite sau plante cu spini prin care nu puteau trece animalele salbatice si ajunge la cei din interior si la culturile agricole la ziduri din caramizi arse la soare si piatra si s-au construit din ce in ce mai groase si mai inalte tinand pasul cu evolutia armelor. Au aparut apoi granite intre vorbitori de limbi diferite, de religii diferite, dublate de sisteme complicate de supraveghere. Oamenii s-au impartit pe rase, etnii, sisteme politice, religii, culturi si odata cu aceste diferentieri gardurile au crescut ca importanta si s-au extins. Au capatat forme noi, imateriale care se numesc zone de influenta, politica, economica, religioasa. Dar toate interesele sunt economice dincolo de denumiri si declaratii.

Ca sa apere tot ce tine de proprietatea din interiorul gardurilor de orice fel si sa aduca in interiorul proprietatilor cat mai multe bogatii, oamenii au inventat talharia numita bland razboi. Au inventat ideologii care se vor atotcuprinzatoare si umanitare, au inventat sisteme politice si democratia – adica puterea poporului, a tuturor oamenilor dintr-o incinta imprejmuita cu un gard fizic numit granita sau cu un gard mai subtil numita sistem de valori. Oricum i-am spune unui razboi si orice motive am inventa pentru a-l declansa, acesta are doar cauze economice. Fie ca vrei sa luam teritoriul sau bogatiile altui popor, sa-i exportam sistemul nostru politic sau sa-i distrugem infrastructura pentru a depinde de noi in viitor, tot talharie se numeste pentru ca ii luam ceva cu forta.

Oamenii se straduie sa demonstreze ca gardurile-granite au fost din totdeauna pe traseele care-i intereseaza acum si sunt dispusi oricand sa falsifice istoria pentru a mai castiga o suprafata de teren, eventual o tara. Teritoriile sunt revendicate pe toate criteriile posibile, etnice, religioase, rasiale si nu de putine ori se ajunge la conflicte armate care distrug practic, exact obiectul revendicarii si produc zeci de mii de victime. Uneori milioane. Dar se pare ca asta nu mai conteaza. Satisfacerea instinctului teritotiului s-a produs. Orgoliul este multumit. Am aratat tuturor ce muschi avem si le-am dat si un avertisment pe fata cu ocazia asta: Cine-i urmatorul? Cine are o opinie diferita de a invingatorului este deja dusman si se presupune ca il simpatizeaza pe invins. Asa ca: Fii atent: You’re next!

Si cum totul in Uni-Vers se supune Legii Fractale, adica, ce este in macro este si in micro, oamenii au ajuns sa-si dea cu toporul in cap si sa se impunga cu furca pentru ca vecinul a construit gardul cu cinci centimetri in proprietatea lui. Stupiditatea desavarsita consta in primul rand in adevarul de necontestat ca acel teren va fi in acelasi loc si peste un milion de ani si la fel de insensibil la conflictele absurde dintre doua vietuitoare sau grupuri de vietuitoare autonumite oameni. Pentru el sunt doar scantei in noapte.

Legea Absurdului a cuprins omenirea si este creatia propriilor noastre minti. Ne uram si omoram pentru ce nu putem detine, pentru ce este absurd sa credem ca putem detine. Situatia nu se va imbunatatii pana cand nu vom face un salt evolutiv in constiinta noastra. Iar saltul nu poate fi declansat din nimic. Saltul inseamna educatie, autocunoastere, experimentarea interiorului propriei fiinte, acceptare. Inseamna viata in Armonie cu Uni-Versul, Respect pentru tot ceea ce exista, Compasiune pentru fiecare fiinta, Intelepciune – Calea Intelegerii fiecarui fenomen atat din punct de vedere stiintific cat si spiritual, direct. Si mai presus de orice, inseamna Armonie – calitate superioara vietii dobandita ca efect al trairii Iubirii si respectului. Iubirea se invata si nu se refera la o persoana de sex opus sau la o ruda. Iubirea este o experienta interioara care odata traita nu te mai paraseste niciodata si genereaza o energie subtila nelimitata catre exterior. O recunosti imediat in mod direct, nemijlocit.

Filozofia paguboasa a gardului va disparea cu siguranta doar ca va mai dura o vreme, poate un mileniu – daca nu ne autodistrugem intre timp. Sau poate gasim totusi in Inima noastra o scurtatura…

P.S. Daca am desfiinta doar gardurile care delimiteaza spatiile verzi din jurul blocurilor de locuinte din toata tara care oricum arata oribil si este o masura neplacuta la vedere a nivelului de cultura, am obtine o sursa importanta de otel pentru lucrari cu adevarat necesare. Deocamdata se inlocuiesc cu unele noi… Cred ca solutia aleasa este mai scumpa si fara nici efect evolutiv decat demararea unui act educational in directia pastrarii curateniei si integritatii mini-gradinilor de bloc. Un gard viu este infinit mai placut. Recunosc ca este greu sa scoti din mintea oamenilor ideea de gard in sine si s-o inlocuiesti cu trairea deplina a Respectului. Educatia insemna printre altele declansarea unui efect fractal care se dezvolta ulterior si se propaga de la mic la mare, de la simplu la complex, de la indiferenta la Respect.